Proiectul Guvernului care prevede majorarea vârstei de pensionare și reducerea pensiilor magistraților are șanse mari să fie validat de Curtea Constituțională, atâta timp cât nu va avea efect retroactiv. Potrivit unor foști președinți ai CCR, modificările propuse respectă principiile constituționale, dar pot genera tensiuni în rândul magistraților.
Modificări fără efect retroactiv
Augustin Zegrean, fost președinte al CCR, afirmă că proiectul ar putea fi declarat constituțional, deoarece nu afectează drepturile deja dobândite. „Dacă legea este formulată corect și nu retroactivează, nu există motive să fie respinsă”, explică el. Totuși, critică metoda aleasă de coaliție pentru adoptarea acestor schimbări, sugerând că ar trebui discutată în Parlament, nu prin asumarea răspunderii de către Guvern.
Posibile consecințe
Odată cu intrarea în vigoare a noii legi, se preconizează o creștere a numărului de pensionări în rândul magistraților care îndeplinesc condiția de 25 de ani vechime. De asemenea, vor apărea diferențe între pensiile actualilor pensionari și cele ale magistraților care se vor retrage după adoptarea legii. „Vor exista nemulțumiri, dar legislația europeană precizează că statul garantează dreptul la pensie, nu și cuantumul acesteia”, subliniază Zegrean.
Critici la adresa frecvenței modificărilor
Fostul președinte al CCR atrage atenția asupra faptului că statutul magistraților a fost schimbat de două ori în ultimii cinci ani, iar acum se pregătește a treia modificare. „Ar fi bine ca legea să rămână stabilă, nu să fie ajustată la fiecare schimbare de guvern”, remarcă el.
Procedura de adoptare, un alt obstacol
Tudorel Toader, alt fost președinte al CCR, avertizează că Guvernul ar putea întâmpina probleme procedurale dacă optează pentru asumarea răspunderii. „Este necesar să se respecte avizele prealabile, altfel există riscul unei respingeri din motive de procedură”, explică el.
Detalii despre reformă
Conform proiectului, pensiile magistraților vor fi calculate ca 55% din venitul brut din ultimii cinci ani, dar nu vor putea depăși 70% din ultimul salariu net. Vârsta minimă de pensionare va crește la 58 de ani, față de media actuală de 48 de ani. Premierul susține că aceste măsuri aduc România în linie cu standardele europene.
În contextul în care Comisia Europeană a reținut fonduri din PNRR din cauza neîndeplinirii unor angajamente, reforma pensiilor speciale reprezintă un pas crucial pentru deblocarea acestor resurse.
