Crizele guvernării: o problemă structurală a politicii românești

Noul cabinet condus de Ilie Bolojan a intrat rapid în valul scandalurilor, după ce un vicepremier și-a anunțat demisia la doar o lună de la preluarea mandatului. Acest episod se alătură unei lungi liste de guverne care, în ultimii ani, au devenit cunoscute mai degrabă pentru schimbările la nivel ministerial decât pentru proiecte de țară.

Doar în ultimele trei echipe guvernamentale, nouă miniștri și-au părăsit funcțiile în urma unor acuzații publice. Unii au fost implicați în afaceri legate de azilele de bătrâni, alții au fost acuzați de plagiat sau de legături cu dosare de corupție. Fostul vicepremier Dragoș Anastasiu, de exemplu, a plecat pe fundalul unei anchete privind mituirea unui funcționar public.

Specialiști în științe politice susțin că aceste situații reflectă o problemă profundă: partidele nu reușesc să identifice și să promoveze persoanele competente. Există, însă, și o altă iluzie – aceea că oamenii fără experiență politică, dar cu carieră în afara sistemului, ar putea fi soluția. Realitatea a demonstrat că și aceștia pot aduce cu ei propriile probleme.

Este necesară, susțin analiștii, o abordare echilibrată. Politica are nevoie atât de oameni noi, cât și de cei cu experiență, care să înțeleagă cum funcționează administrația publică. Se impune, totodată, crearea unor mecanisme clare și transparente de selecție a candidaților, astfel încât funcțiile să fie ocupate de cei mai bine pregătiți, nu de cei mai bine poziționați.

În absența unor reforme reale, România va continua să fie condusă din criză în criză, iar guvernele vor rămâne asociate cu schimbările de miniștri, nu cu realizările pe termen lung.