Contribuitorii la Pilonul II de pensii se confruntă cu perspective alarmante privind veniturile viitoare, potrivit unor analize recente. Se estimează că, în primii zece ani de la pensionare, aceștia vor încasa cu aproximativ 4–5% mai puțin decât dacă ar fi contribuit integral la sistemul public de pensii. După acest interval, diferența se amplifică, ajungând la circa 25%, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la eficacitatea acestui sistem complementar.
Mecanismul Pilonului II a fost inițial conceput pentru a consolida securitatea financiară a persoanelor la sfârșitul carierei, însa, după peste un deceniu și jumătate de la implementare, multe aspecte esențiale rămân neclarificate. Lipsa unor reglementări solide privind modul de calcul și de distribuire a sumelor aduce incertitudini semnificative pentru viitorii pensionari. De asemenea, absența unui randament minim garantat amplifică percepția de risc asumat de contribuabili.
Criticile se îndreaptă și spre administrarea fondurilor. Spre deosebire de un simplu cont de economii, Pilonul II ar trebui să funcționeze ca o componentă de protecție socială, dar, în practică, pare să fie tratat ca un instrument financiar obișnuit, fără garanții clare pentru deponenți. Această situație a condus la o lipsă generalizată de încredere în sistem.
Soluțiile propuse includ stabilirea unui cadru legal transparent care să asigure securitatea veniturilor și să impună administratorilor să respecte angajamentele față de contribuabili. Fără astfel de măsuri, sistemul de pensii complementare riscă să devină un factor de incertitudine și inechitate, afectând direct milioane de români.
