În ultima perioadă, au apărut tot mai multe subiecte care, deși par absurde la prima vedere, capătă amploare în spațiul public și sunt preluate de unele formațiuni politice. Acestea variază de la teorii nefondate, precum cele legate de golirea Lacului Vidraru, până la discursuri care incită la ostilitate față de lucrătorii străini sau care contestă deciziile de politică externă.
De exemplu, în cazul lacului, au circulat presupuneri fără nicio legătură cu realitatea, cum ar fi că apa ar fi îmbuteliată pentru a fi exportată sau că ar exista interese ascunse ale unor state străine. Autoritățile au intervenit cu explicații clare: lacul a fost gosit în mod controlat pentru lucrări de mentenanță, necesare pentru a asigura funcționarea lui în viitor. Cu toate acestea, astfel de narațiuni continuă să fie răspândite, iar uneori sunt preluate și de politicieni, fără a se baza pe informații verificate.
În același timp, au fost lansate și alte teme care riscă să divizeze societatea. Un exemplu este cel al unor apeluri la boicotarea anumitor categorii de lucrători sau la contestarea unor decizii guvernamentale legate de sprijinul acordat altor state. Aceste poziții, promovate uneori sub pretextul protejării intereselor naționale, pot amplifica tensiunile și crea confuzie în rândul cetățenilor.
Specialiștii avertizează că astfel de mesaje, care combină elemente senzaționale cu apeluri la emoții, pot fi instrumente ale unor campanii de influențare. Ele profită de lipsa de încredere în instituții și pot slăbi coeziunea socială. Deși este necesar ca autoritățile să răspundă prompt la informațiile false, trebuie acționat cu prudență, pentru a nu amplifica involuntar aceste mesaje.
Este important ca cetățenii să fie vigilenți și să caute surse de informare verificate, iar instituțiile să dezvolte strategii coherente pentru a contracara dezinformarea, fără a alimenta polarizarea.
