Coaliția de guvernare se confruntă cu un nou obstacol în implementarea reformei administrației publice locale, iar discuțiile asupra procentelor de reducere a posturilor au creat tensiuni semnificative între partide. Deși există un consens privind necesitatea tăierilor bugetare, cifrele și comparațiile dintre municipii îngreunează atingerea unui acord.
Cheltuielile de personal în administrația locală au înregistrat o creștere de 10% în prima jumătate a anului, contrar așteptărilor de reducere cu 5%. În acest context, propunerea premierului de a reduce posturile cu 45% a stârnit reacții negative atât în rândul PSD și UDMR, cât și din partea PNL. Inițial, coaliția aprobase o reducere de 25%, considerată suficientă pentru eliminarea posturilor fictive și vacante.
Analizele recente ale Guvernului indică faptul că numărul real al angajaților din administrația publică locală este de aproximativ 129.000, mult sub cifra maximă legală de aproape 190.000 de posturi. Aceste date au schimbat percepția despre dimensiunea sectorului, dezvăluind că anterior se circulase despre peste 300.000 de angajați, o estimare exagerată.
O altă problemă semnalată de primari, inclusiv de cei din Craiova și Cluj-Napoca, este imposibilitatea de a aplica același procent de reducere în toate municipiile, dată fiind diferența de populație și complexitate a serviciilor oferite. Premierul insistă însă pe utilizarea datelor oferite de Institutul Național de Statistică, așa cum a cerut PSD.
De exemplu, în cazul municipiului Craiova, cu o populație de 285.722 de locuitori, numărul maxim de posturi este de 720, dar primăria are deja 822 de posturi ocupate. O reducere de 45% ar impune eliminarea a 132 de posturi. Pe de altă parte, Oradea, cu 215.685 de locuitori, are un număr de posturi ocupate sub limita legală, astfel că ar putea angaja personal suplimentar.
Guvernul a dispus verificarea datelor transmise de primării și consiliile județene, iar autoritățile care au comunicat informații eronate au fost obligate să corecteze cifrele până la sfârșitul săptămânii.
Un expert în științe politice subliniază că discuțiile se concentrează prea mult pe cifre și nu pe principiul reducerii deficitului bugetar, care ar trebui să fie scopul principal al reformei. De asemenea, se remarcă faptul că angajările recente din sistemul bugetar contrazic eforturile de reducere a cheltuielilor.
Panica instalată în rândul angajaților a condus la căutarea de soluții individuale, iar lipsa unui plan coerent de comunicare a amplificat sentimentul de insecuritate. Pentru a asigura echitatea, ar fi necesar un abordare unitară care să includă atât administrația locală, cât și cea centrală.
Fără o viziune clară și fără gestionarea eficientă a așteptărilor, reforma riscă să eșueze, iar tensiunile politice se pot intensifica.
