În contextul economic actual, marcat de măsuri de austeritate și de o coaliție guvernamentală fragmentată, specialiștii anticipează o creștere semnificativă a partidelor extremiste în următoarele alegeri. Lipsa unei opoziții clare și efectele crizei economice asupra populației creează un teren fertil pentru formatiunile politice care exploatează nemulțumirea publică.
Coaliția de guvernare se confruntă cu o scădere constantă a încrederii cetățenilor, mai ales după implementarea unor măsuri fiscale nepopulare, printre care și majorarea TVA. Aceste decizii contrazic promisiunile electorale și alimentează resentimentele alegătorilor.
În absența unei alternative credibile în Parlament, partidele extremiste, în special AUR, devin principala opțiune pentru cei care doresc să voteze împotriva puterii. Conform analiștilor, acest partid are șanse reale să continue să crească, dacă coaliția actuală va menține aceeași abordare.
Psihologii subliniază că criza economică intensifică emoțiile negative, cum ar fi furia și anxietatea, făcând publicul mai vulnerabil la mesajele extremiste. Aceste partide folosesc discursuri care apelează la sentimentele imediate ale cetățenilor, oferind vinovați simpli și soluții aparent rapide.
La ultimele alegeri, AUR a obținut rezultate notabile, consolidându-și prezența atât la nivel local, cât și național. Alte formațiuni marginale au reușit, de asemenea, să intre în Parlament, semnalând o tendință de fragmentare a spectrului politic.
Până în 2028, evoluția scenariului politic va depinde în mare măsură de capacitatea coaliției de a se menține și de apariția unor opțiuni viabile în opoziție. În absența unor schimbări semnificative, partidele extremiste ar putea beneficia de pe urma nemulțumirii generale.
