În România, mediul de afaceri este adesea descris ca un teren minat, unde antreprenorii se lovesc de controale abuzive, blocaje administrative și lipsă de sprijin din partea statului. Mulți dintre ei spun că autoritățile sunt percepute mai degrabă ca un obstacol decât ca un partener în dezvoltarea afacerilor.
Controale abuzive și lipsa de empatie
Cosmin Răileanu, fondatorul Depozit Virtual, își amintește situații în care a fost tratat ca un infractor, deși nu existau probe împotriva lui. „Am avut controale în care am fost considerat vinovat din start, fără prezumție de nevinovăție. Inspectorii vin cu o atitudine agresivă, ca și cum ai fi un infractor”, spune el.
Un alt exemplu absurd este cel în care i s-a reproșat că profitul companiei a scăzut, deși acest lucru se datora investițiilor în creșterea afacerii. „Mi s-a spus că sunt ‘în pericol’ pentru că am reinvestit banii în loc să înregistrez profituri mari. Practic, sistemul te pedepsește pentru că îți extinzi afacerea”, explică Răileanu.
Statul care nu-și respectă obligațiile
Pe lângă presiunile financiare, antreprenorii se confruntă și cu neplata unor drepturi legale. „Am concedii medicale neachitate de doi ani. Eu mi-am plătit angajații, dar statul nu mi-a plătit mie”, spune Răileanu.
Eugen Saulea, fondatorul ESSA Group, a avut parte de experiențe și mai grave. Inspectorii i-au cerut bani pentru „protecție”, iar după refuz, firma sa a fost supusă unui control masiv, cu zeci de verificatori trimiși din mai multe orașe. Conturile companiei au fost blocate chiar în Ajunul Crăciunului, iar activitatea a fost paralizată. După ani de procese, a câștigat în instanță, dar prejudiciul a fost deja imens.
Legislația schimbată, dar mentalitățile rămân aceleași
Deși în ultimii ani s-au făcut unele îmbunătățiri legislative, mulți antreprenori susțin că abordarea autorităților nu s-a schimbat suficient. „Noroc că acum nu mai poți bloca o firmă doar pe baza unei bănuieli, dar încă există inspectori care acționează abuziv”, spune Saulea.
Eugen Cojocaru, de la GSD Software & Technology, consideră că România are nevoie de o schimbare radicală în relația dintre stat și antreprenori. „Trebuie să trecem de la corupția de supraviețuire la profesionalism și transparență. Statul ar trebui să fie un partener, nu un obstacol”, afirmă el.
Piedici în calea afacerilor
Radu Savopol, președintele HORA, subliniază că lipsa de predictibilitate și birocrația excesivă îngreunează afacerile. „Este imposibil să faci performanță într-un mediu în care legile se schimbă constant și în care statul nu oferă stabilitate”, spune el.
Cristian Lungu, CEO al ACDA, adaugă că sistemul de absorbție a fondurilor europene, care ar trebui să sprijine afacerile, funcționează de fapt ca o frână. „Procesele sunt atât de complicate încât transformă o oportunitate într-un coșmar birocratic”, explică el.
O schimbare este posibilă?
Unii antreprenori, precum Bogdan Roșu, expert în creditare, susțin că soluția ar fi o colaborare mai strânsă între stat și privat. „ANAF ar putea lucra cu firme private pentru colectarea creanțelor fiscale. Statul ar trebui să vadă antreprenorii ca parteneri, nu ca surse de taxe”, spune el.
Însă Ștefan Alexiu, antreprenor cu experiență, este sceptic. „Este aproape imposibil să ai un parteneriat real între privat și stat atâta timp cât cele două lumi funcționează după principii diferite. În privat, contează rezultatele; în stat, contează loialitatea politică”, concluzionează el.
În acest context, mulți antreprenori preferă să se concentreze pe supraviețuire, în loc să investească în creștere. Iar România riscă să rămână în urmă din cauza unui sistem care, în loc să încurajeze inițiativa, o pedepsește.
