În contextul în care justiția română continuă să amâne soluționarea unor dosare istorice majore, cum ar fi cel al Revoluției din 1989 sau al Mineriadelor, încrederea publică în instituții scade vertiginos. Expertii avertizează că acest climat de neîncredere creează un teren fertil pentru partidele cu discursuri radicale, care își sporesc influența pe măsură ce nemulțumirile se adâncesc.
Potrivit unor analize sociologice, partidele populiste și extremiste ar putea atrage până la 60% din voturilor românilor până în 2028, dacă clasa politică tradițională nu oferă alternative credibile și nu demarează reforme esențiale. Lipsa de transparență și impunitatea persoanelor implicate în evenimente violente sau în dosare corupție alimentează senzația că există „doi feluri de cetățeni” – cei protejați de sistem și ceilalți.
Un factor semnificativ îl reprezintă și percepția că unele dosare au fost blocate intenționat pentru a evita condamnări. Această idee, deși neconfirmată oficial, a pătruns adânc în conștiința colectivă și a contribuit la o narrativă a decepției. Oamenii simt că adevărul a fost sacrificat, iar dreptatea a fost amânată sau evitată.
Pe de altă parte, nostalgia față de perioada pre-1989 crește simțitor, cu aproape jumătate dintre români afirmând că viața era mai bună atunci. Acest sentiment este alimentat nu doar de dificultățile economice sau sociale, ci și de o percepție a lipsă de siguranță și stabilitate în prezent.
În concluzie, absența unei justiții clare și prompte, combinată cu nemulțumirea față de clasa politică, orientează din ce în ce mai mulți alegători către opțiuni radicale. Fără reforme consistente și fără voință politică de a face lumină în dosarele sensibile, România riscă să devină un pământ fertil pentru extremisme.
