Un număr semnificativ de cetățeni români se dovedesc a fi receptivi la mesajele care promovează narative favorabile Rusiei, iar acestea pătrund din ce în ce mai mult din mediul online în viața de zi cu zi. Mesaje precum „Rusia nu este dușmanul meu” au început să apară și în spațiul public, inclusiv pe panouri afișate la unități comerciale.
Specialiștii avertizează că astfel de campanii fac parte dintr-o strategie hibridă, care urmărește să creeze impresia unui parteneriat pașnic și, în același timp, să submineze sprijinul acordat Ucrainei. Printre mesajele circulante se numără și sloganuri precum „Prefer să lupt pentru Putin” sau „Vreau să mă înrolez în armata lui Putin”, care au devenit din ce în ce mai răspândite pe rețelele de socializare.
Potrivit unor analize, aproape jumătate dintre români consideră că viața era mai bună în perioada comunistă, iar aproximativ două treimi au o imagine pozitivă despre fostul lider Nicolae Ceaușescu. Acest lucru nu indică neapărat o nostalgie personală, ci mai degrabă o nemulțumire față de starea actuală a democrației și a administrației publice.
Expertul Dumitru Borțun subliniază că percepția negativă asupra democrației provine din experiențele concrete ale oamenilor, care asociază sistemul actual cu corupție și ineficiență. În acest context, mesajele care promovează regimuri autoritare sau narative anti-occidentale pot găsi un teren fertil.
Fără eforturi consistente de reformă și consolidare a încrederii în instituții, există riscul ca astfel de campanii de influență să aibă succes, afectând nu doar percepțiile publice, ci și poziția României în contextul regional și internațional.
