O schimbare profundă se observă în comportamentul electoral al românilor, care se distanțează tot mai mult de etichetele tradiționale de stânga sau dreapta. Potrivit unor analize recente, aproape jumătate dintre cetățeni nu se regăsesc în aceste categorii, preferând să-și orienteze susținerea în funcție de subiecte concrete și de personalități politice.
Sondaje relevă că doar o treime dintre români se identifică clar cu stânga sau dreapta, în timp ce restul evită sau resping aceste clasificări. Experți subliniază că, în absența unor delimitări ideologice clare, alegătorii se focusează pe teme precum situația economică, stabilitatea financiară și impactul conflictelor regionale.
„Cetățenii formează adeziuni bazate pe simpatii, nu pe doctrine. Susțin partide sau lideri în funcție de mesajele pe care le transmit, indiferent de orientarea teoretică”, remarcă un sociolog. Acest fenomen face ca electoratul să fie mai mobil, dar și mai expus unor discursuri extremiste care profită de incertitudini.
Pe de altă parte, partidele par să evite și ele etichetarea ideologică, încercând să se plieze pe așteptările fluctuante ale publicului. Însă, indiferent de eforturile de a rămâne neutre, ele sunt totuși forțate să ia poziție în fața unor decizii economice sau sociale cruciale.
Lipsa unor coordonate ideologice clare reflectă o sfidere generală față de politică și de clasele politice. Cetățenii resping, prin abstinență sau prin alegeri pragmatice, etichete considerate depășite sau asociate cu experiențe negative.
Această derută ideologică nu este însă doar un semn de criză, ci și o oportunitate pentru o reconectare a politicii cu problemele reale ale societății. Fără a mai fi constrânși de dogme, partidele și alegătorii ar putea găsi modalități mai autentice de a se întâlni pe terenul dialogului public.
