România, între practicile trecutului și etica prezentului: o dezbatere despre șpagă și moralitate publică

Președintele Nicușor Dan a fost pus în fața unei întrebări directe cu privire la posibilele sale experiențe cu șpaga. Într-un moment neașteptat, șeful statului a răspuns printr-un „Nu îmi aduc aminte”, urmat de un zâmbet, lăsând loc de interpretări.

Contextul discuției a fost stabilit de declarațiile recente ale unor oficialități care au recunoscut că, în trecut, au apelat la astfel de practici. Un fost vicepremier a explicat că a existat o diferență între șpaga de supraviețuire și cea de îmbogățire, menționând că, în anumite perioade, astfel de acțiuni erau văzute ca o necesitate.

De asemenea, primul-ministru a adăugat că, în anii ’90, erau frecvente situațiile în care cetățenii erau puși în poziția de a alege între amendă și o rezolvare „prietenească” cu autoritățile. El a subliniat însă că nu a încurajat niciodată astfel de comportamente.

Președintele a evidențiat că România a trecut printr-o perioadă de tranziție, în care normele juridice nu erau întotdeauna clare, dar a remarcat că în ultimii 10-20 de ani, sistemul s-a consolidat, iar faptele de corupție sunt tratate cu mult mai multă severitate.

Dezbaterea a readus în atenție subiectul integrității în spațiul public și modul în care societatea românească a evoluat în privința combatării corupției.